Jocuri de cuvinte

Realitatea asa cum o vedem

2009-08-11T16:04:00.002+03:00

Noi oamenii avem un mod atat de superficial de a face lucrurile. Ne place sa ne putem lauda cu tot felul de performante mai mult sau mai putin practice. Ni se pare extraordinara fiecare prostie oricat de neinsemnata si prost pusa ar fi.
Un exemplu extrem de amuzant si idiot ar fi METROUL. Statia Grivita. Cobori dintr-un metrou relativ modern si bun, pentru a urca in alt metrou odata cu schimbarea magistralei. Ghici ce... Pe peronul M4 care este NOUA (2008-2009 mi se pare) avem un mare afisaj care spune exact ca "intr-un minut va sosi trenul in statie " sau metroul. Ok. Gresie noua, scaune VECHI, afisaje noi... si ghici ce ... un metrou VECHI dinainte de anii '90 vine pe NOUA MAGISTRALA pentru a rula pe sina NOUA. Si uite cum romanii au pus si ei juma' de umar si au facut treaba pe jumatate.
Pentru "fraierii" care dau bani ca sa circule cu mizeriile dinainte de '89 la preturile de AZI... nu ar trebui sa se bucure de servicii macar la nivelul banilor dati. Sa fim seriosi, intretinere ca intretinere, dar hai sa nu marim numarul de mici la o masa ca pe urma parem dubiosi si vine controlul si ne da afara din postul de melc care face burta prin cocoasa altora. Hai fiti baieti si dati si voi din banul care intra la matul gros si acolo unde ar trebui sa ajunga, adica la fraierii de rand(la serviciile de care acestia beneficiaza).
Acesta este doar un exemplu nevinovat de nepasare si superficialitate. Ceea ce nu inteleg acesti oameni in functii de conducere este urmatorul lucru, cu cat diferenta de trai este mai mare intre clase sociale, cu atat apar mai multe conflicte si pot rezulta in razmerite de diferite amplitudini, greve si alte "miracole sociale".
Spuneti ca va pasa... sa vedem ce va pasa.

Exista ingeri(?)

2009-07-15T16:26:00.004+03:00

Ce e acela inger? Puteti careva sa definiti acest cuvant, acest concept. Unii il cunosc din dogma (preotii si calugarii), altii il folosesc pentru alintat (parinti si iubiti), unii ii dau drept caracterizare pentru oamenii cu un suflet mare.
Tot vorbim, dar cum ai putea sa crezi ca exista o fiinta care sa fie protectorul tau (si macar spiritual)...
"Ingerul meu".... Fiti seriosi. Unde sunt ingerii pazitori ai criminalilor, drogatilor si ai altor nefericiti. Nici eu nu cred sa l cunosc pe al meu. Daca tu ai stat de vorba cu al tau, ar trebui sa faci un control si sa nu ti mai amesteci medicamentele, fiindca s-ar putea sa ajungi unde crezi tu ca sunt ingeri in stilul asta.
Religia de fapt nu admite existenta nici unei mijlociri intre om si divinitate. Chiar si Biblia (crestina) sustine ca legatura intre om si divinitate e directa, iar divinitatea autoritate suprema este omnipotenta, atotprezenta, si atotstiutoare (aproape cat se cred unii culti din tara asta), deci pentru ce are nevoie de "ingeri"? Mainile drepte ale divinitatii? Divinitatea nu poate fi lenesa (nu?).
Si totusi ce intelegi prin inger? O fi un om cu aripi? Sau poate in mintea lui primitiva sub cotropirea romana, exilat, Ioan a incercat sa exprime altceva si nu a avut un termen de comparatie? Scuza ma. Deja probabil ai gandit prea mult.
De fapt sincer cred ca prin ingeri de fapt ne aratam speranta in existenta unor persoane si exprimam direct nevoia de securitate si suport de natura spirituala si morala. E doar un mod mai deosebit (si mai greu de inteles aceasta parabola pentru indivizii care acum cauta sa inteleaga la ce ma refeream in primul alineat sau al doilea) de a ne cere ajutorul unii altora. Din pacate nu suntem capabili de a oferi nici acel mic ajutor pe care toti il cerem. Nu poti cere, atata vreme cat nu oferi, iar la capitolul oferit stiti toti ca stam cel putin slab.

Cat contam unii pentru ceilalti

2009-07-13T12:34:00.002+03:00

Am primit un mail astazi de dimineata cu o campanie foarte interesanta. Pe scurt este vorba de ce impact poate avea sa-i spui un om ca "el/ea conteaza pentru tine". Niste elevi primesc de la profesoara lor cate 3 banderole albastre care aveau un mesaj precum cel mai sus prezentat, iar acestea se hotarasca sa le imparta . Un director primeste una si inca doua pentru a le da mai departe persoanelor care conteaza pentru el. Acesta da o banderola sefului sau, recunoscut pentru cat de morocanos era. Acesta o accepta impreuna cu inca o banderola care s-o dea mai departe. Seara acesta ii da banderola fiului sau... Si asa vezi cum reactioneaza oamenii cand afla ca si ei conteaza pentru cineva.
Conteaza enorm de mult sa-i spui unei persoane ca tii la ea sau ca macar conteaza pentru tine. Poate e greu de inteles, dar se simte. E altfel. Toti ne-am bucura daca am sti ca pentru cel putin o persoana contam in lumea asta. Unii stiu, altii nu. E de datoria ta sa spui acelei sau acelor persoane ce merita. Cred ca este o incercare buna in cadrul "umanizarii" noastre.

Reciprocitate

2009-07-13T09:02:00.002+03:00

Trist, dar adevarat. Toate lucrurile par ca in filme , dar nu sunt. Nu ai patit niciodata sa incerci atat de mult si sa iti doresti, dar pur si simplu sa nu se poata? Toate lucrurile in natura merg in sistemul "dual", de tandem, si este foarte important sa ai parte de aceasta reciprocitate care face miracole cam in orice domeniu.
Toata bunavointa si toata stradania nu aduc nimic daca nu exista si un feedback, un efect sau macar un raspuns laconic din cealalta parte care sa iti dea motivatia de a continua.
Uneori te gandesti ca procedezi gresit sau ai procedat gresit, dar iti dai seama ca singura greseala a fost ca ai continuat sa incerci acolo unde nu se intrevedea nici un posibil succes.

Alegere bune si alegeri proaste

2009-07-12T01:48:00.002+03:00

Ok. Un subiect foarte interesant ar fi alegerile bune si alegerile proaste. De ce facem alegeri proaste?
Prima idee care imi vine ar fi ca luam ceea ce ni se pare mai placut, mai comod sau mai usor de intreprins, dar din pacate cu cat vine mai usor cu atat este mai prost, iar cu cat vine mai greu , cu atat devine mai nefolositor.
Pentru exemplu chiar si cand stii destul de clar ceea ce e bine si ceea ce e rau, mai gresesti intentionat si pe urma iti dai seama ca ai fost prost cu buna stiinta. Ce interesant. Nu?
Ce stupid. Din pacate toate greselile noastre au repercursiuni destul de greu de "incasat".
Si stiti cum se zice, se urca greu si se cade usor.

Familie si prieteni?

2009-07-10T14:55:00.000+03:00

Toti v-ati intrebat vreodata DE CE sunteti intr-o familie? De ce apartineti de o societate? Eu personal cred ca, noi, fata de animale avem un handicap. Nu putem trai singuri. Este adevarat ca sunt momente in familie, la scoala, la liceu, la facultate, la munca sau oriunde altundeva cand efectiv orice om si ar pierde rabdarea si ar exploda, altii ar tacea si ar suporta in continuare, dar credeti ma pe cuvant -> oricum ati face nu e bine si sunteti de vina. Avem talentul deosebit de a cauta greseala si de a cauta mai ales greselile altora, carcoteala si rautatea fiind niste trasaturi principale si comune ale societatii.
Oriunde mergem avem 2 optiuni. Criticam sau suntem criticati de altii. De critica altora si de judecata lor nu scapam oricum, deci e cazul sa i judecam si noi la randul nostru si sa i criticam acolo unde gresesc sau unde gafeaza in modul penibil si liniar tipic omului de rand.
Hai sa i luam de exemplu pe prietenii nostrii. Ei sunt "langa" noi. Atunci cand avem ceva, cand ne merge bine, iar atunci cand ne pierdem "stralucirea", se pierd si ei. Oricum au tendinta de a profita si de a se amuza de greselile voastre. Oare de ce ?
Hai sa fim sinceri, voi nu ati face la fel?
In fine. Ce credeti ca ar trebui sa facem pentru ca situatiile exemplificate mai sus sa dispara din viata noastra. Astept sugestii.

Tentatia si auto-controlul

2009-07-10T14:53:00.000+03:00

De multe ori, ai gasit cel putin un lucru care sa ti placa sau sa te atraga. De multe ori ai realizat ca poate fi atat bun, cat si rau, si mai ales ca poate avea repercursiuni asupra ta si celor din jurul tau si totusi ai acceptat. Aceasta este tentatia. Uneori ai puterea sa spui "nu" si sa fii stoic, alte ori pur si simplu nu ai puterea si cazi in pacat. Cele mai dese tentatii implica vicii deja instalate, dar exista si cazuri inovative, in care curiozitatea primeaza si te ai trezit brusc facand ceva nou. Placut si frumos pe moment, va avea si un "feedback effect" sau "backfire" asupra ta, adica vei suferi consecintele alegerii tale, deoarece dupa cum spune o veche expresie "So much pleasure, where is the pain...."(prea multa placere, unde e durerea). Aici te asigur ca durerea e pe drum. Exista un balans vital care asigura echilibrul placere/durere in natura, precum si toate celelalte contraste intr-un mod misterios de obiectiv si transant. Asa ca odata cu o placere facuta , trebuie sa te bucuri, dar sa fii sigur ca urmarile vor implica si o parte "dureroasa", pentru tine sau pentru cei din jurul tau. Eu de exemplu nu am cunoscut situatie in care sa pot spune ca am cazut neputincios in fata tentatiei, dar ca m-am lasat de multe ori, deci prin urmare nu cred in slabiciunea psihica a omului asupra placerii asa cum este prezentata ea in istorie si in genere. Multi indivizi sustin ca sunt coplesiti si accepta. Mi se pare stupid si imposibil. Cred in puterea omului asa cum este el si refuz sa cred ca exista individ asa slab si fatalist incat sa cada in problema constient si in plin control.

Societatea libertina

2009-07-10T14:49:00.000+03:00

In principiu suntem liberi, avem liberul arbitru, avem dreptul de a alege.... GRESIT! Desi suntem liberi, libertatea in zilele noastre a ajuns o suma de retineri si obligatii indeplinite care iti pot asigura o stabilitate momentana, fara prea multe optiuni. Suntem niste oameni care traiesc intr-un miraj. Orice lucru de care depinzi automat iti fura din "liber arbitru". Depindem de AER. Trebuie sa respiram. Depindem de SOMN. Trebuie sa dormim-> Trebuie sa avem si UNDE sa dormim.(avem nevoie de BANI pentru chirie/intretinere).Depindem de HRANA. Trebuie sa mancam.Trebuie sa avem CE manca.(avem nevoie iar de bani, ptr hrana). Deci obligatoriu ori muncim si traim o viata grea, ori nu muncim si o luam pe alte drumuri ale patriei si in scurt timp ne asiguram o casa, o masa si DETENTIE. Deja avem destule lucruri care ne infraneaza libertatea. Unii mai detin si "vicii", care le mai rapesc un pic din libertate. Altii au vicii de mare risc, care ii distrug. Societatea ne priveste, ii priveste si pe acesti nefericiti care se hranesc cu "vise chimice" si se complace in aceasta situatie. E bine. Nimeni nu zice nimic, toti sunt fericiti pe fata, iar individual majoritatea isi traiesc propriile drame. Suntem o natiune convenabila care se impaca cu raul mergand orbeste pe zicala (care in cazul de fata EVIDENT nu se poate aplica) "Rau cu Rau, dar mai rau fara Rau".Trist , dar adevarat. Romania.

Singuri sau impreuna

2009-07-10T14:47:00.000+03:00

Stii... Ne nastem singuri, dupa care se presupune ca intram intr-un cerc, intr-o familie si singuratatea dispare. Desi suntem niste fiinte relativ sociale, avem niste caracteristici care ne sustin individualitatea si singularitatea. Totusi in mirajul multimii si grupului, problemele tale interioare, parerile si deciziile sunt prea putin influentate de catre ceilalti. Conceptiile iti apartin si totusi depinzi de ceilalti. Esti obligat sa accepti o suma de reguli a unei societati, dar ramai singur. Teoretic suntem niste fiinte sociale, dar practic suntem destul de singulari. Trairile, amintirile, puterea de a decide ne apartin individual. Avem de multe ori tendinta de a ne interioriza si de a ne ascunde, mintim si tinem secrete cat de bine putem. Cum te ai nascut asa traiesti. Intotdeauna trebuie tie sa iti pese tie de tine, caci altora nu le va pasa. Nu te lasa pacalit de declaratii si cuvinte, deoarece esti singurul care se apreciaza la o relativa justa valoare si instinctul de autoconservare te tine viu si in regula. Exista si oameni de tipul "lider" care sunt in permanenta inconjurati de alti oameni. Nici acestia nu beneficiaza de un statut deosebit. Tine minte ca orice om te va vinde pe cea mai ieftina valoare si te va abandona cand interesul sau propria persoana ii va fi pusa in cel mai insignifiant mod. Deci suntem singuri sau impreuna ?
Detinem scopuri personale si singulare, suntem gelosi, invidiosi si lacomi, nu avem valori spirituale reale. Dar avem un singur scop comun care ne va duce mai departe. Acesta este supravietuirea. In rest suntem niste puncte pline de defecte care urmeaza o cale haotica si stupida creeand un haos voit care nu duce nicaieri. Totusi mergem mai departe, scena este asemanatoare, rolurile identice si actorii in permanenta schimbare. Raspunsul la intrebare ramane relativ si usor de justificat oricare ar fi acesta. Suntem construiti pe baza relativitatii si nimic din ceea ne apartine este nesigur si supus schimbarii.

Puterea perseverentei

2009-07-10T14:45:00.000+03:00

De-a lungul vietii, avem multe experiente care ne motiveaza si ne pun la incercare rabdarea, concentrarea si perseverenta. Privim lucrurile in mod subiectiv si avem tendinta de a ne da batuti. Multi sustin ca strugurele de sus e acru, din mandrie si comoditate, altii lupta o viata sa ajunga la el... si cand au ajuns la strugure, e iarna.... Oricum nu poti obtine exact ceea ce vrei atunci cand vrei. (Lege universala testata pe propria piele). Cand ai nevoie de un lucru nu ai cum sa il obtii, iar atunci cand l-ai obtinut, pur si simplu nu iti mai foloseste. Totusi nu iti recomand sa lasi capul jos si sa i lasi pe altii sa treaca peste tine si sa mearga mai departe, deoarece la inceput aveti sanse egale, iar puterea si victoria vin din enduranta si perseverenta. Cum spunea un om de la care am avut multe de inteles " Strangi din dinti .... si duci lupta mai departe". Cu un psihic asa puternic vei ajunge departe, vei fi respectat si vei ajunge sa fii impacat si multumit de ceea ce ai realizat. Inconvenientele si disconforturile sunt impartite pentru toti, deci oricum ai face tot de ele te vei lovi, dar in viata cel care se plange incaseaza mai mult si mai rau, simte mai rau, si odata invins pe plan psihic, restul e o problema scurta de timp. Intotdeauna cineva cedeaza, iar daca depui efortul continuu tot ce iti mai ramane de facut este sa te rogi ca celalalt sau ceilalti sa cedeze inaintea ta. Totusi orice societate oricat de primitiva sau stupida te va admira pentru continuitate, perseverenta si ambitie.

Relatii intre oameni.

2009-07-10T12:50:00.000+03:00

Relatiile dintre noi. Un lucru destul de interesant, si permanent in schimbare. Priveste-ti semenii. Cum ti se par?
Zilnic intalnim o multime de indivizi falsi, zambitori si aparent diplomati. Ceea ce ii da in schimb intr-un mod criminal de gol este fie o relativa stangacie la incepatori si o naturalete excesiva in cazul celor mai trecuti prin viata.

Ceea ce mi se pare stupid este faptul ca multi nu inteleg cam nimic din relatiile interumane. Este vorba de o anumita reciprocitate si un sistem "tandem". Este mai important sa intelegi ce este in capul individului din fata ta decat ceea ce este in al tau.
Multi dintre oameni ajung la conflict datorita faptului ca NU COMUNICA, doar fac o conversatie stupida care nu multumeste pe nimeni, si nici macar nu are un punct comun intre ceea ce exprima cei doi. Fara comunicare suntem la fel ca animalele. Poate chiar mai rau. Din pacate avem de a face cu o masa de persoane limitate care nu poate intelege cele explicate in cel mai simplu mod mai sus. Momentele de gratie in care poti comunica cu o persoana sunt doar cand exista un sentiment sau un interes comun. Suntem victimele propriei limitari si propriilor gandiri negative. Invatam sa ne exprimam , dar nimeni nu lucreaza la nivel profund pentru comunicare, ni se dau doar niste arme, si fara pregatire suntem trimisi la razboi. Acesta este statutul majoritatii persoanelor care, nepregatite, devin victimele unor proprii greseli si regreta mult poate pentru un cuvant sau pentru un gest.
Ar fi stupid sa cerem ca toata lumea sa fie inteligenta, isteata, culta sau inzestrata cu orice alta calitate intelectuala deosebita, dar macar sa fie capabili de a purta o discutie, sau macar sa fie capabili sa nu spuna un lucru tamp in momentul in care ar trebui sa taca sau sa fie de acord cu ceva.
O alta problema este spiritul contradictiei. Toti sunt destepti (din pacate asta este imaginea de output din capul lor), toti stiu, toti se descurca si totusi avem o societate plina de probleme, de pseudo-aristocrati, de semidocti si de multe alte specimene usor de observat. Cand vine vorba de ceva, fiecare simte nevoia de a epata. Se simte o puternica nevoie de a iesi in fata (chiar si ca prostul, dar de a iesi in fata). Si se mai mira de ce exista atatea conflicte. Oricum si societatea isi distruge valorile, si o face extrem de bine. De ce toate persoanele cu potential pleaca? De ce ne dam seama de geniul si talentul multora de abia dupa ce mor? Nu putem face fata ideii ca suntem imperfecti si ca exista mai buni? Suntem incapabili sa intelegem altceva decat ceea ne face placere?
Poate toate lucrurile au un sens bine definit pe care nu l cunoastem inca, dar suntem pe punctul de a intelege. Pacat ca intelegem greu si tarziu.

Introducere

2009-07-10T11:08:00.000+03:00

Bine v-am gasit pe blogul meu. Sunteti bineveniti cu totii atat cu parerile pro sau contra fata de conceptiile sau spusele mele, atata vreme cat aveti un argument solid.
Nu am niste reguli propriu zise, dar va rog sa nu va faceti reclama, sau sa faceti pur si simplu reclama unor firme deoarece va voi sterge commenturile sau posturile. (prin reclama nu inteleg mentionarea unei firme daca situatia o cere, ci recomandarea ei in mod explicit, sau addon de bannere si alte nefericiri similare). Va multumesc si sper ca am fost destul de clar.